Unelte personale
 
Vizualizări

Comorile culturale ar trebui returnate tarii de origine

De la Debatepedia

(Diferenţa dintre versiuni)
Salt la: Navigare, căutare
Versiunea de la data 15 mai 2010 17:15 (editează)
Lgajora (Discuţie | contribuţii)

← Diferenţa anterioară
Versiunea curentă (15 mai 2010 19:47) (editează)
Lgajora (Discuţie | contribuţii)

 
Linia 11: Linia 11:
{| class="wikitable" cellpadding="2" style="width: 100%; height: 100px" border="1" {| class="wikitable" cellpadding="2" style="width: 100%; height: 100px" border="1"
|- |-
-| style="background: #F8ECE0; color: black; text-align: center" | '''Argumente Pro'''+| style="background: #F8ECE0; color: black; text-align: center; width: 50%" | '''Argumente Pro'''
-| style="background: #ECF8E0; color: black; text-align: center" | '''Argumente Contra'''+| style="background: #ECF8E0; color: black; text-align: center; width: 50%" | '''Argumente Contra'''
|- |-
-| style="background: #F8ECE0; color: black" | '''Argumentul 1: Valoarea adevarata a obiectelor nu este exploatata decat in tara de origine'''+| style="background: #F8ECE0; color: black; width: 50%" | '''Argumentul 1: Valoarea adevarata a obiectelor nu este exploatata decat in tara de origine'''
Fara contextul socio-istoric care sa dea semnificatie reala obiectelor in cauza, acestea nu mai raman decat o bucata de metal sau lemn dintr-o tara straina. Chiar daca valoarea istorica ar fi recunoscuta in tara respectiva, impactul ar fi unul esuat, pentru ca populatia care vede obiectele expuse nu le va percepe importanta, intrucat nu simte ca istoria aceea le apartine. Adevaratul impact al acestor comori poate fi obtinut doar in tara de origine, in care aceste obiecte, precum bratarile dacice, dau marturie pentru trecutul romanilor. Bratarile acestea, descoperite la Caprareata, au ajuns in magazine de antichitati din Germania, unde valoarea lor este una strict comerciala. Fara contextul socio-istoric care sa dea semnificatie reala obiectelor in cauza, acestea nu mai raman decat o bucata de metal sau lemn dintr-o tara straina. Chiar daca valoarea istorica ar fi recunoscuta in tara respectiva, impactul ar fi unul esuat, pentru ca populatia care vede obiectele expuse nu le va percepe importanta, intrucat nu simte ca istoria aceea le apartine. Adevaratul impact al acestor comori poate fi obtinut doar in tara de origine, in care aceste obiecte, precum bratarile dacice, dau marturie pentru trecutul romanilor. Bratarile acestea, descoperite la Caprareata, au ajuns in magazine de antichitati din Germania, unde valoarea lor este una strict comerciala.
-| style="background: #ECF8E0; color: black" | '''Argumentul 1: Unele comori culturale servesc mai bine fiind pastrate in alte tari'''+| style="background: #ECF8E0; color: black; width: 50%" | '''Argumentul 1: Unele comori culturale servesc mai bine fiind pastrate in alte tari'''
Exista o multitudine de obiecte de arta care sint expuse in diferite muzee ale lumii, adunate in mari galerii indiferent de tara de origine. In unele cazuri, aceasta situatie ar putea fi benefica prin popularizarea acestor obiecte de arta si stimularea interesului populatiei fata de respectivii artisti si de diferitele caracteristici nationale in domeniu. Spre exemplu, tanara pictorita Alexandra Nechita a ajuns foarte cunoscuta pe plan international pentru ca operele sale faceau partea atat din colectii publice, cat si particulare, precum cele ale Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii si a imparatului Akihito al Japoniei. Astfel, aceste comori servesc mai bine scopului de a promova cultura romana facand parte din colectii din strainatate, decat fiind adapostite de saracacioasele muzee romanesti. Exista o multitudine de obiecte de arta care sint expuse in diferite muzee ale lumii, adunate in mari galerii indiferent de tara de origine. In unele cazuri, aceasta situatie ar putea fi benefica prin popularizarea acestor obiecte de arta si stimularea interesului populatiei fata de respectivii artisti si de diferitele caracteristici nationale in domeniu. Spre exemplu, tanara pictorita Alexandra Nechita a ajuns foarte cunoscuta pe plan international pentru ca operele sale faceau partea atat din colectii publice, cat si particulare, precum cele ale Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii si a imparatului Akihito al Japoniei. Astfel, aceste comori servesc mai bine scopului de a promova cultura romana facand parte din colectii din strainatate, decat fiind adapostite de saracacioasele muzee romanesti.
|- |-
-| style="background: #F8ECE0; color: black" | '''Argumentul 2: Tarile care adapostesc tezaurele altor tari nu ar trebui sa aiba acest drept'''+| style="background: #F8ECE0; color: black; width: 50%" | '''Argumentul 2: Tarile care adapostesc tezaurele altor tari nu ar trebui sa aiba acest drept'''
Nu ar trebui ca o tara sa aiba dreptul de a pastra tezaurul altei tari, mai ales cand cei din urma cer ca acest tezaur sa fie restituit. Spre exemplu, Romania a incredintat Tezaurul National Rusiei in timpul primului razboi mondial: acesta cuprindea documente de valoare, aur, obiecte de arta. Doar o parte din acest tezaur a fost retrocedat in 1956, orice alte incercari de recuperare a tezaurului fiind declinate de Rusia pana in prezent. In aceasta situatie, Rusia nu are dreptul de a pastra sau refolosi tezaurul, nu ii apartine de drept si ar trebui sa fie obligata sa-l returneze. Nu ar trebui ca o tara sa aiba dreptul de a pastra tezaurul altei tari, mai ales cand cei din urma cer ca acest tezaur sa fie restituit. Spre exemplu, Romania a incredintat Tezaurul National Rusiei in timpul primului razboi mondial: acesta cuprindea documente de valoare, aur, obiecte de arta. Doar o parte din acest tezaur a fost retrocedat in 1956, orice alte incercari de recuperare a tezaurului fiind declinate de Rusia pana in prezent. In aceasta situatie, Rusia nu are dreptul de a pastra sau refolosi tezaurul, nu ii apartine de drept si ar trebui sa fie obligata sa-l returneze.
-| style="background: #ECF8E0; color: black" | '''Argumentul 2: Ar fi imposibil sa recuperam comorile culturale'''+| style="background: #ECF8E0; color: black; width: 50%" | '''Argumentul 2: Ar fi imposibil sa recuperam comorile culturale'''
Majoritatea acestor comori culturale nu apartin unor state, ci unor particulari care au cumparat aceste obiecte fie direct de la cei care le-au creat, fie prin intermediari. A le recupera inseamna depistarea tuturor acestor particulari, tratarea cu ei pentru returnarea comorilor. In unele cazuri, acestia s-ar putea sa nu fie dispusi sa cedeze obiectele sau sa le vanda, si nu pot fi obligati sa faca acest lucru. Astfel eforturile ar fi inutile si pagubitoare [cheltuieli in bani, timp etc.] pentru statul roman. Aceste eforturi ar putea fi mai degraba investite in promovarea comorilor pe care le avem deja sau in restaurarea celor care au fost avariate in timpul razboaielor sau pe parcursul regimului comunist. Majoritatea acestor comori culturale nu apartin unor state, ci unor particulari care au cumparat aceste obiecte fie direct de la cei care le-au creat, fie prin intermediari. A le recupera inseamna depistarea tuturor acestor particulari, tratarea cu ei pentru returnarea comorilor. In unele cazuri, acestia s-ar putea sa nu fie dispusi sa cedeze obiectele sau sa le vanda, si nu pot fi obligati sa faca acest lucru. Astfel eforturile ar fi inutile si pagubitoare [cheltuieli in bani, timp etc.] pentru statul roman. Aceste eforturi ar putea fi mai degraba investite in promovarea comorilor pe care le avem deja sau in restaurarea celor care au fost avariate in timpul razboaielor sau pe parcursul regimului comunist.

Versiunea curentă

Definitii

comori culturale = totalitatea bunurilor de valoare atat prin natura lor intrinseca, cat si prin valoarea lor istorica-culturala

a returna = a inapoia, a trimite inapoi, a da inapoi

tara de origine = tara in care au fost descoperite obiectele si de care este legata valoarea lor istorico-culturala

Argumente

Argumente Pro Argumente Contra
Argumentul 1: Valoarea adevarata a obiectelor nu este exploatata decat in tara de origine

Fara contextul socio-istoric care sa dea semnificatie reala obiectelor in cauza, acestea nu mai raman decat o bucata de metal sau lemn dintr-o tara straina. Chiar daca valoarea istorica ar fi recunoscuta in tara respectiva, impactul ar fi unul esuat, pentru ca populatia care vede obiectele expuse nu le va percepe importanta, intrucat nu simte ca istoria aceea le apartine. Adevaratul impact al acestor comori poate fi obtinut doar in tara de origine, in care aceste obiecte, precum bratarile dacice, dau marturie pentru trecutul romanilor. Bratarile acestea, descoperite la Caprareata, au ajuns in magazine de antichitati din Germania, unde valoarea lor este una strict comerciala.

Argumentul 1: Unele comori culturale servesc mai bine fiind pastrate in alte tari

Exista o multitudine de obiecte de arta care sint expuse in diferite muzee ale lumii, adunate in mari galerii indiferent de tara de origine. In unele cazuri, aceasta situatie ar putea fi benefica prin popularizarea acestor obiecte de arta si stimularea interesului populatiei fata de respectivii artisti si de diferitele caracteristici nationale in domeniu. Spre exemplu, tanara pictorita Alexandra Nechita a ajuns foarte cunoscuta pe plan international pentru ca operele sale faceau partea atat din colectii publice, cat si particulare, precum cele ale Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii si a imparatului Akihito al Japoniei. Astfel, aceste comori servesc mai bine scopului de a promova cultura romana facand parte din colectii din strainatate, decat fiind adapostite de saracacioasele muzee romanesti.

Argumentul 2: Tarile care adapostesc tezaurele altor tari nu ar trebui sa aiba acest drept

Nu ar trebui ca o tara sa aiba dreptul de a pastra tezaurul altei tari, mai ales cand cei din urma cer ca acest tezaur sa fie restituit. Spre exemplu, Romania a incredintat Tezaurul National Rusiei in timpul primului razboi mondial: acesta cuprindea documente de valoare, aur, obiecte de arta. Doar o parte din acest tezaur a fost retrocedat in 1956, orice alte incercari de recuperare a tezaurului fiind declinate de Rusia pana in prezent. In aceasta situatie, Rusia nu are dreptul de a pastra sau refolosi tezaurul, nu ii apartine de drept si ar trebui sa fie obligata sa-l returneze.

Argumentul 2: Ar fi imposibil sa recuperam comorile culturale

Majoritatea acestor comori culturale nu apartin unor state, ci unor particulari care au cumparat aceste obiecte fie direct de la cei care le-au creat, fie prin intermediari. A le recupera inseamna depistarea tuturor acestor particulari, tratarea cu ei pentru returnarea comorilor. In unele cazuri, acestia s-ar putea sa nu fie dispusi sa cedeze obiectele sau sa le vanda, si nu pot fi obligati sa faca acest lucru. Astfel eforturile ar fi inutile si pagubitoare [cheltuieli in bani, timp etc.] pentru statul roman. Aceste eforturi ar putea fi mai degraba investite in promovarea comorilor pe care le avem deja sau in restaurarea celor care au fost avariate in timpul razboaielor sau pe parcursul regimului comunist.

Referinte

Despre bratarile dacice: http://www.formula-as.ro/reviste_721__144__aurul-dacilor.html

Tezaurul Roman si Rusia: http://ro.wikipedia.org/wiki/Tezaurul_Rom%C3%A2niei

Alexandra Nechita- "mica Picasso" http://old.jurnalul.ro/articol_34437/tanara_picasso.html

Problem with the site? 

Tweet a bug on bugtwits
.