Unelte personale
 
Vizualizări

Umorul

De la Debatepedia

Salt la: Navigare, căutare

Umorul in dezbateri

Criteriile standard prin prisma carora se judeca o dezbatere tin de argumentare, organizare si stil (maniera de prezentare). Dincolo de aceste elemente insa, apar si chestiuni de finete care pot influenta capacitatea persuasiva a unui discurs si evaluarea arbitrului. De multe ori arbitrii nu pot explica in mod precis diferentele care i-au facut sa dea unui vorbitor 28 si altuia 29, sau, si mai rar diferenta intre un punctaj de 29 si unul de 30. Unul dintre elementele care, fara indoiala, pot creste valoarea unui discurs deja bine articulat, este umorul.

Elementele de stil pot cantari pot cantari mai mult sau mai putin intr-o dezbatere, in functie de regulile si conventiile formatului. In general insa, intr-o dezbatere echilibrata, cu un nivel peste medie, ele pot influenta in mod semnificativ nu doar punctajele individuale acordate vorbitorilor ci chiar soarta verdictului. Capacitatea de a folosi ironia pentru a scoate in evidenta greselile oponentilor denota un nivel superior de analiza si argumentare.

Cu toate acestea, umorul nu trebuie sa tina locul argumentarii, ci sa vina in sprijinul acesteia. O runda de dezbateri nu trebuie sa se transforme intr-un spectacol de comedie. In egala masura, umorul trebuie folosit in limitele politetii, fara a jigni pe oponenti sau pe cineva din public. Exista o diferenta intre ironie si bascalie, si intre anecdota cu valoare argumentativa si banc.

Rolul utilizarii umorului

Conform The Internet Encyclopedia of Philosophy[1], umorul poate avea in general 4 functii:

  1. poate pune in contrast doua idei neconcordante
  2. poate implica superioritate fata de unul din partenerii de dialog
  3. poate fi folosit pentru a destinde atmosfera in randul celor din public
  4. poate fi folosit pentru a modela mediul (a stabili o legatura de incredere cu publicul)

Toate aceste 4 scopuri pot fi utilizate in dezbateri, dar in general se recomanda evitarea folosirii umorului pentru a sugera superioritatea fata de partenerii de dialog. Aceasta forma de umor poate adesea rezulta in atacuri la persoana lipsite de fair-play.

Forme de umor

Exista numeroase forme si tipuri de umor. Dintre acestea, cateva sunt adecvate pentru folosire in dezbateri, fiind deopotriva si cele mai des intalnite:

  • Anecdota: orice intamplare interesanta care ajuta vorbitorul sa clarifice o chestiune. De multe ori cei care dezbat sunt incurajati sa foloseasca studii de caz sau sa construiasca scenarii. Unele dintre ele pot capata o nuanta comica, nu doar pentru a capta atentia ci si pentru a accentua o anumita idee.
  • Exagerarea (Hiperbola): exagerarea unor trasaturi, defecte sau a neadecvarii unei actiuni.
  • Ironia: folosirea cuvintelor pentru a exprima altceva decat in mod normal. De obicei vorbitorul spune opusul a ce gandeste sau a ce se asteapta publicul de la el.
  • Revenirea: vorbitorul comite o eroare in mod intentionat, numai pentru a reveni si a corecta repede acea eroare (in cazul unei dezbateri aceasta metoda poate fi folosita pentru a da dreptate initial oponentilor, si a reveni apoi pentru a arata cat de gresit ar fi fost acest lucru).
  • Satira: o forma de sarcasm care scoate in evidenta lipsurile unei idei/actiuni/persoane.
  • Subestimarea: transformarea a ceva mare sau important in ceva normal sau chiar mult mai mic/mai putin important decat este in realitate.
  • Umorul de situatie: umor care vine din experienta proprie. Puteti fi siguri ca publicul nu are de unde sa cunoasca situatia descrisa si in acelasi timp ca acest tip de umor va spori relatia de incredere dintre voi si public.

Precautii in utilizarea umorului

Exista, bineinteles, anumite limite in ce priveste utilizarea diferitelor mecanisme care provoaca umorul. In cartea sa, Effects of Humor and Rudeness on Judges' Decisions or "Take My Judge Please.", Crawford, C. B. face o trecere in revista a opiniilor unora dintre cei care au arbitrat de-a lungul timpului in campionatele de dezbateri americane cu privire la aceasta chestiune. Putem retine patru recomandari de baza in ce priveste umorul in dezbateri:

  • sa fie de bun gust (glumele indoielnice sau care socheaza pot atrage dupa sine o reactie adversa din partea publicului; in loc sa destinda si sa sporeasca increderea ele vor anima spiritele si vor incuraja o atitudine reticenta din partea ascultatorilor);
  • sa nu atace oponentul, ci ideile acestuia (atacul la persoana nu doar ca nu demonteaza argumentul advers, ci atrage si o atitudine de neincredere din partea arbitrilor si a publicului);
  • sa nu substituie argumentarea, ci sa vina in sprijinul acesteia (oricat de amuzanta ar fi o anecdota, ea nu va avea alt rol decat sa castige puncte individuale; in economia dezbaterii aceasta nu poate raspunde cu adevarat unei dovezi sau unui rationament corect formulat);
  • sa se potriveasca in contextul dezbaterii (bineinteles ca e important ca atmosfera sa fie destinsa si sa se produca ruperi de ritm din cand in cand, dar nu neaparat nevoie sa incercati sa includeti o gluma intr-o dezbatere despre pedeapsa capitala sau euthanasie).

Referinte

O clasificare a formelor de umor: http://library.thinkquest.org/J002267F/types_of_humor.htm

Rezumatul unei lucrari despre umor si lipsa de politete in dezbateri: http://eric.ed.gov/ERICDocs/data/ericdocs2sql/content_storage_01/0000019b/80/13/96/c2.pdf

Problem with the site? 

Tweet a bug on bugtwits
.