Unelte personale
 
Vizualizări

Statul ar trebui sa nu mai sprijine cultele religioase din fonduri publice

De la Debatepedia

Salt la: Navigare, căutare

Definitii

cult religios = organizare sociala caracterizata de un sistem comun de credinte morale, practici si simboluri, privind sentimentul divinitatii

fonduri publice = fonduri obtinute din taxele aplicate contribuabililor si ale companiilor private si de stat care pot fi distribuite de administratia centrala sau de cea locala

Argumente

Argumente Pro Argumente Contra
Argumentul 1: Banii din fonduri publice ar fi investite proportional cu confesiunea populatiei

Atat actuala Constitutie a Romaniei cat si Legea cultelor prevad ca statul poate ajuta culte religioase cu fonduri atat timp cat ajutorul financiar este direct proportional cu numarul credinciosilor ce apartin cultelor. Or, in momentul de fata acest lucru este pe deplin realizat, conform raportului APADOR-CH. Din raport se poate observa ca in ultimii ani sumele investite de la bugetul destinat sprijinirii cultelor religioase au fost distribuite, in cea mai mare parte, proportional cu numarul apartenentilor cultelor (calculati conform celui mai recent recensamant). Astfel, statul ofera un ajutor necesar (cultele nu se pot descurca intotdeauna singure), fara a discrimina in baza religiei. Taxele cetatenilor sunt folosite zi de zi pentru a sprijini lucruri in care nu toata lumea crede. In cazul cultelor religioase cel putin, aceasta utilizare se face proportional si are mai multe sanse de a reprezenta in mod corect dorintele cetatenilor.

Argumentul 1: Criteriul confesiunii populatiei este unul imperfect si irelevant

Faptul ca alocarea fondurilor pentru culte religioase a fost facuta proportional cu numarul credinciosilor este irelevanta din doua motive. In primul rand, pentru ca numararea credinciosilor s-a facut dupa cel mai recent recensamant, care poate fi banuit de o lipsa de acuratete statistica. Intrebarea din recensamant care stabileste credinta este referitoare la confesiunea in care un individ a fost botezat, si nu la cea practicata, iar raspunsul la intrebare poate fi dat de un alt membru al familiei. Se pune astfel intrebarea cat de precise sunt acele estimari. In al doilea rand, problema este ca statul nu ar trebui sa sprijine cultele deloc, nu ca ar trebui sa le sprijine in mod egal. Decizia de a sprijini un cult religios ar trebui sa fie una individuala, la fel cum este cea de a sprijini o anumita organizatie non-guvernamentala sau fundatie. Cetateanul trebuie sa aiba posibilitatea de a sprijini in mod direct organizatiile in care crede, nu sa fie obligat sa sprijine conform unui algoritm social.

Argumentul 2: Cultele religioase promoveaza valori imbratisate de intreaga populatie

Majoritatea diferentelor dintre cultele religioase se regasesc la nivel de practici si simboluri. Valorile morale imbratisate sunt, insa, aproape universale si sunt benefice functionarii societatii. Ajutarea aproapelui, harnicia, milostenia, moderatia, modestia, sunt valori impartasite de aproape toate (daca nu chiar toate) cultele religioase si sunt valori foarte similare celor incurajate de un stat laic. Toate aceste valori isi regasesc un corespondent in ideea de societate civila, cresterea capitalului prin fortele proprii sau protejarea libertatilor celorlalti. Prin sprijinirea cultelor religioase si a credintelor acestora, un stat, chiar si unul laic, nu face nimic din ce ar putea dauna cetatenilor sai.

Argumentul 2: Prin sprijinul financiar statul incalca principiile laicitatii

Datoria unui stat laic este de a isi proteja cetatenii si de a le respecta drepturile si libertatile intr-un mod care nu impune o ideologie anume. Atat timp cat statul finanteaza in mod direct unul sau mai multe culte religioase acest lucru nu e posibil. Orice criteriu de diferentiere intre culte va fi unul partinitor, inclusiv cel cantitativ, care nu face altceva decat sa intareasca faptul ca majoritatea are dreptate pentru ca este majoritate si are mai multe avantaje tot pentru ca este majoritate. In plus, este adesea imposibil sa detasezi credintele unui cult de posibilele scandaluri in care acesta poate fi implicat la nivel “lumesc,” iar statul nu ar trebui sa isi asume un astfel de risc.

Argumentul 3: Lacasele de cult pot avea o utilitate publica

Multe dintre lacasele de cult au si o componenta turistica. Exista astfel, nu doar un argument social, ci si unul economic, de utilitate publica, pentru sprijinirea cultelor religioase din fonduri publice. De altfel, multe dintre atractiile turistice ale Romaniei sunt vechi manastiri care au nevoie de reconstructie sau lucrari de renovare. Nu e intotdeauna simplu sa diferentiem intre cladirile sau sectiunile unei cladiri care pot fi considerate laice (un muzeu din incinta unei manastiri), si cele cu caracter religios (biserica propriu-zisa), iar de multe ori vorbim de una si aceeasi incinta. In masura in care statul poate obtine un profit de pe urma caracterului turistic al unui lacas de cult religios, de ce nu ar putea cetatenii de alta religie sa considere investitia facuta una de interes public?

Argumentul 3: Investitia economica nu ajunge inapoi la stat

Ideea de a imbina aspectul spiritual-religios cu cel economic ridica semne de intrebare cu privire la rolul cultelor religioase si legaturile dintre acestea si stat. Insa pastrand discutia la nivel pur utilitar, putem observa ca din punct de vedere al investitiei, statul nu primeste foarte multe inapoi. Orice castig pe care il obtine un lacas de cult religios poate fi pastrat de acesta fara nicio restrictie. Mai mult, cultele religioase sunt scutite de majoritatea taxelor catre stat si nu platesc chirie pe terenul ocupat, asa incat statul nu primeste banii investiti inapoi sub nicio forma. Diferenta dintre un lacas de cult si un stadion nou construit (presupunand ca niciunul nu are utilitate publica 100% pentru ca nu toti cetatenii sunt interesati) este ca din ultimul statul isi poate recupera banii inapoi in mod direct.

Referinte

http://www.apador.org/publicatii/raport_stat_religii.pdf

http://www.contributors.ro/administratie/banii-statului-si-catedrala-neamului-sau-nu-dribla-cifrele-ca-beckham-ca-sa-nu-te-crucesti-apoi-ca-banel/

http://www.contributors.ro/dezbatere/catedrala-aburirii-neamului/

Problem with the site? 

Tweet a bug on bugtwits
.