Unelte personale
 
Vizualizări

Statele ar trebui sa aiba dreptul sa intervina militar in scopuri umanitare fara mandat din partea Consiliului de Securitate ONU

De la Debatepedia

Salt la: Navigare, căutare

Definitii

interventie militara = strategie care face uz de forte armate de orice tip pentru a actiona intr-o tara sau intre mai multe tari

scopuri umanitare = scopuri care privesc ajutorarea unor grupuri de indivizi care sufera din cauza unor lipsuri/probleme

mandat = document ce acorda un drept, da un ordin oficial, in urma unei hotarari majoritare

Consiliul de Securitate ONU (CSONU) = organul ONU responsabil de mentinerea pacii si securitatii la nivel international; are capacitatea de a initia operatiuni de instaurare si mentinere a pacii precum si interventii militare; toate deciziile sale trebuie sunt exprimate in rezolutii CSONU; consiliul este compus din 15 membri: 5 permanenti si 10 alesi de Adunarea Generala a ONU pentru un mandat de 2 ani

Argumente

Argumente Pro Argumente Contra
Argumentul 1: In cazul crizelor umanitare, este nevoie de o reactie prompta

Atunci cand intr-o tara izbucneste un conflict de proportii grave, iar propagarea acestuia este rapida si imposibil de oprit de statul/statele in cauza, celelalte state au datoria de a interveni pentru a restabili pacea si echilibrul. Necesitatea de a interveni este insa atat de imperativa, incat nu se poate astepta pana cand Consiliul de Securitate ONU acorda un mandat- victimele masacrelor pot ajunge la cifre inspaimantatoare in numai cateva saptamani. Prima regula de procedura a Consiliului precizeaza faptul ca Presedintele poate convoca o intrunire ori de cate ori este nevoie, insa intrunirile trebuie sa se succede la o distanta de 14 zile. In acest rastimp evenimentele pot deveni cu adevarat incotrolabile iar pagubele mult prea grave pentru a fi acceptate.

Argumentul 1: Nu orice stat are dreptul si posibilitatea de a interveni in afacerile interne ale altuia

Chiar daca un stat are posibilitatile materiale si umane pentru a purta o interventie militara de proportii necesare, nu orice sta are dreptul sa faca acest lucru pentru ca o face de cele mai multe ori pentru a-si urmari itneresele proprii. Spre exemplu SUA nu a asteptat obtinerea unui mandat ONU, a intervenit avand ca scop personal acapararea ezervelor de petrol ep care acum le gestioneaza in mare parte ca urmare a prezentei Coalitiei ca trupe de instaurare a pacii. Daca un stat isi urmareste interesele proprii atunci cand doreste o interventie, sansele ca statul in care se intervine sa fie restabilizat, si nu dominat, sunt foarte mici.

Argumentul 2: Nu toate situatiile de criza si problemele sint discutate in cadrul sedintelor Consiliului

In primul rand, nu toate problemele semnalate de statele membre ONU ajung sa fie discutate de catre Consiliul de Securitate. Spre exemplu, situatia dintre Irak si Kuweit a fost semnalata in anul 2005-2006, dar nu a fost discutata in cadrul sedintelor. Situatia instabila a acestor doua tari face necesara implementarea unui plan de actiune pentru mentinerea pacii in zona. Daca aceste lucruri nu se discuta in CS, atunci statele trebuie sa intervina fara mandat tocmai in scopuri umanitare.

Argumentul 2: Nu orice interventie mai rapida este si mai buna

Interventiile prompte nu pot fi foarte eficiente pentru ca nu se poate sti in ce puncte anume trebuie actionat pentru a potoli conflictul, pentru ca acesta nu a fost concretizat inca. Daca interventia militara este una nechibzuita sau pur si simplu nenorocoasa, atunci situatia se poate inrautati. De aceea este mai bine sa asteptam pentru a putea analiza situatia si a lua decizia cea mai buna in privinta interventiei, pentru o eficienta maxima.

Argumentul 3: Asteptarea unui mandat poate face ca interventia sa nu mai fie eficienta

Uneori conflictele se dezvolta asa de repede si razboaiele civile se instaleaza asa de repede incat o interventie tarzie nu mai poate repara nimic. A astepta un mandat ar cauza tocmai aceasta ineficienta a interventiei tarzii. De asemenea, atunci cand doua grupuri si-au consolidat deja pozitiile de lupta interventia unui al treilea poate face ca celelalte doua grupuri sa indrepte armele impotriva celui ce doreste sa acorde ajutorul umanitar. Situatia Irakului, in care conflictul continua tocmai pentru ca este alimentat de prezenta fortelor Coalitiei, este una elocventa. Astfel, o interventie tarzie nu numai ca nu amelioreaza conflictul, ci il si prelungeste pe o perioada nedeterminata, generand pagube si pierderi de vieti in ambele tabere.

Argumentul 3: Interventia unui stat membru pe cont propriu poate genera alte conflicte

Atunci cand un stat membru al CS ONU decide sa treaca peste deicizia celorlalti, sau sa nu o astepte macar, pot aparea tensiuni in cadrul Consiliului, asa cum a fost cazul cand SUA a actionat in Irak in pofida opozitiei categorice a Frantei si Rusiei, acest lucru cauzand tensiuni care ar putea afecta erlatiile internationale pe termen lung. De asemenea, pot izbucni conflicte in momentul in care un stat decide sa intervina in scopuri umanitare in detrimentul unei tari cu care semnase tratate de pace si colaborare. Relatia intre cel ce intervine si fosta tara prietena pot deveni grave, cauzand conflicte intre cele doua, pe langa cel pentru care se intervenea.

Referinte

http://www.securitycouncilreport.org/site/c.glKWLeMTIsG/b.1552295/k.D85D/Update_Report_No_4BRIraqKuwaitBRMissing_PersonsBR14_April_2006.htm

http://www.scribd.com/doc/42847953/The-UN-Security-Council-and-the-Question-of-Humanitarian-Intervention

http://www.economist.com/node/11376531

Problem with the site? 

Tweet a bug on bugtwits
.