Unelte personale
 
Vizualizări

Slippery Slope (Panta alunecoasa)

De la Debatepedia

Salt la: Navigare, căutare

Definitie

In dezbateri, panta alunecoasa este un argument care coreleaza posibilitatea ca un fenomen sa aiba loc cu un aparitia unui alt fenomen. Sugereaza ca o anumita actiune va initia un lant de evenimente ce va culmina cu un eveniment neplacut. Panta alunecoasa poate fi utilizata si ca argument valid, dar poate aparea si ca eroare de logica.

In ce priveste utilizarea mecanismului slippery slope pentru a construi un argument valid, o expunere detaliata se regaseste in lucrarea lui Eugene Volokh, Mecanismele Slippery Slope[1]. Intr-unul dintre exemplele sale, cum ca "inregistrarea publica a celor care detin arme duce la confiscarea armelor", autorul apeleaza la o serie de rationamente complexe pentru a demonstra in ce fel primul fenomen poate duce la al doilea[2], aducand in discutie rezultatul corelarii unor fenomene ca scaderea preturilor, cadrul legal, atitudinea cetatenilor, puterea politica etc.

Astfel, daca se aduc in discutie numeroase dovezi (studii, statistici, exemple) prin care se arata ca in majoritatea cazurilor aparitia unui fenomen creste sansa aparitiei unui alt fenomen, mecanisme de tip slippery slope pot actiona ca argumente valide.

Cazul in care slippery slope este o eroare de logica apare atunci cand argumentul extrapolează partea "creativă" a unei pozitii. Deseori implică tragerea de concluzii dintr-un argument prea depărtate de idea de la bază. Afirmarea că anumite aspecte derivă din poziţia oponentului (într-un fel de reacţie în lanţ), când, de fapt, o asemenea inferenţă e greu sau chiar imposibil de demonstrat.

Un mod de a face diferenta intre cele doua tipuri de utilizari este sa ne punem urmatoarele intrebari:

1. Exista suficiente informatii pentru a sustine predictiile vorbitorului despre viitor? 2. Exista si alte posibile evolutii ale situatiei din prezent? 3. Daca exista mai multe moduri in care poate evolua situatia, care sunt motivele pentru care vorbitorul a ales scenariul cel mai pesimist?

Exemple

A)

"Daca interzicem predarea teoriei evolutioniste in scolile publice in scurt timp o vom interzice si in scolile private, pentru ca mai apoi sa o interzicem si in cadrul asociatiilor sau cultelor religioase. De aici n-ar mai fi decat un pas pana la cenzurarea materialelor tipografice si de informare in masa, fie ele carti, reviste, sau chiar radio si TV. Interzicerea unui anumit tip de informatie din institutiile publice duce in mod inevitabil la interzicerea acelei informatii din orice cadru al societatii."

Pe langa faptul ca exista o serie destul de mare de pasi ce trebuie strabatuta astfel incat concluzia argumentului sa fie valabila, exista numeroase contraexemple din societatea actuala despre cum controlarea informatiilor schimbate in institutiile publice nu se rasfrange asupra intregii societati. Este de ajuns sa ne uitam la cazuri care au legatura cu informatiile de tip extremist sau ofensator. Desi nimeni nu va vorbi despre Mein Kampf sau neo-nazism intr-o scoala, asta nu inseamna ca nu exista spatii de discutie (mai ales virtuale) unde acest tip de informatii si opinii pot fi schimbate in voie atata timp cat ele nu afecteaza restul societatii.

B)

În 2003, când s-a constatat creşterea creditului de consum, şi în mediul urban o familie din 6 luase un credit, au fost voci care au afirmat, panicate, că se va destabiliza economia. Iată cum, de la un singur aspect, au generalizat şi au tras o concluzie greu de demonstrat doar printr-o relaţie de inferenţă cu un singur element (creditul de consum).

Referinte

http://www.law.ucla.edu/volokh/slippery.htm

http://www.fallacyfiles.org/slipslop.html

http://www.propagandacritic.com/articles/lf.extrapolation.html

http://www.nizkor.org/features/fallacies/slippery-slope.html

http://en.wikipedia.org/wiki/Slippery_slope

Problem with the site? 

Tweet a bug on bugtwits
.