Unelte personale
 
Vizualizări

Silogism

De la Debatepedia

Salt la: Navigare, căutare

Definitie

Silogismul este un tip de argument logic in care o propozitie este socotita ca fiind adevarata prin concluzionarea ei din alte doua propozitii, denumite premise. Altfel spus, silogismul este structura logica in care o propozitie denumite concluzie isi bazeaza valoarea de adevar pe alte doua propozitii, denumite premise. Aceasta forma de argumentare sta la baza rationamentelor de tip deductiv. Silogismele pot fi considerate rationamente complete, spre deosebire de argumentele de tip inductiv, care presupun un anumit grad de generalizare.

Cuantificatori

Pentru a intelege mai bine cum functioneaza silogismele, este necesara o familiarizare cu ideea de cuantificatori. In logica formala, acestia sunt denumiti A, E, I si O, si traseaza raporturi intre subiectul si predicatul logic al unei propozitii dupa cum urmeaza:

A corespunde unei propozitii universale afirmative, si se traduce prin afirmatii de tipul Toti X sunt Y.

E corespunde unei propozitii universale negative, si poate fi intalnit in forma Nici un X nu este Y.

I corespunde unei propozitii particulare afirmative, de tipul Unii X sunt Y.

O corespunde unei propozitii particulare negative, de tipul Unii X nu sunt Y.

In exemplele de mai sus X si Y pot corespunde oricaror tipuri de categorii, indiferent cat de generale sau specifice sunt acestea. Inlocuind, se pot obtine propozitii de tipul "Toti cetatenii ar trebui sa aiba drept de vot" pentru A, "Nici un individ nu ar trebui sa aiba drept de viata asupra altui individ" pentru E, "Anumite infractiuni sunt indeajuns de grave pentru a fi pedepsite cu moartea" pentru I sau "Unele state din prezent nu urmeaza principiile democratice" pentru O.

Ca o mentiune suplimentara, o propozitie de tip I lasa loc posibilitatii demonstrarii unei relatii de tip A, iar una de tip O unei relatii de tip E.

Structura

Un silogism este compus din subiect (S), predicat (P) si termen mediu (M). Subiectul si predicatul logic nu ar trebui confundate cu cele gramaticale, chiar daca uneori se confunda. Intr-un silogism, intotdeauna una dintre premise va contine subiectul si termenul mediu, o alta va contine predicatul si termentul mediu, iar concluzia subiectul si predicatul. Una dintre posibilele structuri ale unui silogism este:

S-M
M-P
---
S-P

Legaturile dintre subiect sau predicat si termenul mediu si cele dintre subiect si predicat sunt de tipul A, E, I sau O. In functie de aranjarea termenilor in propozitii si de tipul de cuantificatori utilizati, se pot crea 256 de ordonari diferite ale unui silogism, dintre care insa nu toate vor fi valide.

Un concept important este cel de distribuire, sau calitatea unui termen de a fi distribuit. Aceasta se refera la faptul ca toti membrii acelei categorii (spre exemplu X) sunt clasificati. Astfel, intr-o propozitie de tip A, subiectul este distribuit. In propozitiile de tip E, atat subiectul cat si predicatul se considera a fi distribuite. In propozitii de tip I, nici subiectul si nici predicatul nu sunt distribuite. In propozitii de tip O doar predicatul este distribuit.

Figuri

Figurile sunt determinate de aranjarea subiectului si a predicatului in premise. Se pot identifica 4 tipuri de figuri:

Imagine:Silogism_figuri.jpg

Evident, cuantificatorii nu pot fi distribuiti la intamplare in propozitii, ci trebuie sa respecte anumite reguli generale.

Validitate

Exista un set de 7 legi generale pentru a asigura constructia corecta a silogismelor:

  1. Intr-un silogism valid exista trei si numal trei termeni.
  2. In cel putin una din premise, termenul mediu apare ca termen distribuit.
  3. Oricare din termenii S si P apare ca termen distribuit in concluzie numai daca el a aparut ca termen distribuit si in premisa.
  4. Din doua premise afirmative rezulta cu necesitate o concluzie afirmativa.
  5. Cel putin una din premise trebuie sa fie afirmativa.
  6. Dintr-o premisa afirmativa si alta negativa rezulta cu necesltate o concluzie negativa.
  7. Cel putin una din premise este universala.

Orice silogism care nu respecta cel putin una dintre aceste legi nu poate fi considerat ca fiind valid.

Referinte

http://en.wikipedia.org/wiki/Syllogism#Everyday_syllogistic_mistakes

http://www.multicians.org/thvv/petrus-hispanius.html

http://www.philosophypages.com/lg/e08a.htm

Problem with the site? 

Tweet a bug on bugtwits
.