Unelte personale
 
Vizualizări

Revistele care recurg la prelucrarea digitala a fotografiilor ar trebui sa contina avertismente in acest sens

De la Debatepedia

Salt la: Navigare, căutare

Definitii

revista = publicatie scrisa de interes general, finantata din reclame si pretul de vanzare

prelucrare digitala = orice fel de modificare facuta unei fotografii cu programe specializate pentru calculator in scopul imbunatatirii unui anumit aspect

avertisment = aducere la cunostinta, instiintare; (aici) explicare a faptului ca fotografiile nu sunt reflectarea fidela a realitatii

Argumente

Argumente Pro Argumente Contra
Argumentul 1: Prelucrari aparent inofensive pot transmite mesaje subliminale

De multe ori prelucrari simple, cum sunt cele care modifica luminozitatea sau contrastul unei fotografii, pot duce la o perceptie total diferita a mesajului transmis. Acest gen de modificari pot distorsiona culoarea pielii unei persoane, conditiile meteorologice surprinse sau chiar momentul zilei in care s-a facut fotografia initiala. In contextul potrivit, aceste diferente pot insemna foarte mult si pot determina o schimbare in modul in care un anumit subiect este nu doar reflectat, ci si perceput de cititori.

Argumentul 1: Prelucrarile reprezinta punctul de vedere al revistei

Orice prelucrare adusa unei fotografii reprezinta pana la urma transpunerea modului subiectiv in care editorul sau intreaga redactie percepe un anumit subiect. Textul scris este supus de multe ori stilului personal al autorului; de ce n-ar fi si o fotografie tinuta la aceleasi standarde? O coloratura usor diferita a unei fotografii sau mici ajustari facute pentru a capta si transmite esentialul sunt tot o forma de editare jurnalistica si ar trebui intelese ca atare. Prin avertizarea publicului s-ar crea impresia ca fotografia a fost in intregima trucata, ceea ce nu este de cele mai multe ori adevarat.

Argumentul 2: Prelucrarile duc la o perceptie distorsionata a realitatii si creeaza asteptari nejustificate

Cele mai des intalnite prelucrari sunt cele din reviste de moda si frumusete. Copertile prezinta de cele mai multe ori persoane cu chipuri si corpuri perfecte, lipsite de orice fel de defect sau asimetrie. Supus unui flux constant de astfel de imagini, consumatorul de rand ajunge sa considere, chiar daca uneori in mod subconstient, ca acel standard de perfectiune exista in realitate si ca este posibil si dezirabil de atins. In acest fel se obtine nu doar o stare psihologica de neincredere in propria persoana si de nemultumire constanta, ci pot fi incurajate si comportamente nesanatoase (anorexie, bulimie etc.)

Argumentul 2: Consumatorul stie si accepta ca lumea prezentata in reviste este una ideala

Consumatorul are nevoie de o realitate alternativa, de o lume ideala la care sa se raporteze. Majoritatea stiu ca imaginile prezentate in reviste sunt modele si ca imaginea lor este modificata iar imperfectiunile retusate. Cu toate acestea, cumpara revistele si se uita la imagini pentru ca au nevoie de un standard de perfectiune. O avertizare nu ar face altceva decat sa repete ceva stiut. Mai mult, e posibil ca unele persoane sa fie motivate sa adopte un stil de viata sanatos tocmai de posibilitatea ca intr-o zi sa ajunga la fel ca modelele de pe copertile unor reviste. A le spune ca acele modele nu sunt reale inseamna a le lua motivatia.

Referinte

http://www.youtube.com/watch?v=iYhCn0jf46U

http://en.wikipedia.org/wiki/Photo_manipulation

http://www.hoothollow.com/Question-May%202004.html

http://kesiee.blogspot.com/2008/06/slkajsakjs.html

Problem with the site? 

Tweet a bug on bugtwits
.