Unelte personale
 
Vizualizări

Occidentul ar trebui sa sprijine Primavara Araba

De la Debatepedia

Salt la: Navigare, căutare

Definitii

Occident = state caracterizate de un sistem democratic si o economie dezvoltata care pot actiona independent sau ca parte a unei organizatii internationale de asistenta (ONU), a unei aliante militare internationale (NATO) sau a unei uniuni economice si politice internationale (UE)

sprijin = ajutor acordat in vederea atingerii unui scop, care se poate concretiza in una, mai multe sau mai multe din urmatoarele forme: asistenta democratica, interventie militara, interventie umanitara, misiune de mentinere a pacii, sanctiuni economice

Primavara Araba =titlu generic dat unei serii de revolutii si rascoale populare intr-o serie de state din Peninsula Araba si din Africa de Nord. Primavara Araba a inceput cu Tunisia si Egipt in 2010 si s-a extins in scurt timp si in alte state, cum ar fi Libia, Siria, Bahrain, Yemen sau Iordania. Majoritatea revolutiilor din aceste state au fost caracterizate de faptul ca au fost miscari populare lipsite de un lider, organizate in multe situatii spontan cu ajutorul retelelor de socializare

Argumente

Argumente Pro Argumente Contra
Argumentul 1: Gruparile de rebeli nu pot reusi singure in momentul de fata

Revoltele din Primavara Araba au in centrul lor grupari de rebeli decentralizate, care nu actioneaza la ordinele unui lider. Cata vreme acest lucru este o buna indicatie a caracterului democratic al acestor miscari, el nu ajuta la atingerea scopului nici pe termen scurt si nici pe termen lung. Pe termen scurt, astfel de grupari nu se bucura de eficienta unei grupari bine organizate capabile sa dea jos de la putere un lider totalitar. In Siria, Yemen si Iordan rebelii sunt tinuti sub control de fortele de ordine de fiecare data cand incearca sa protesteze si multe dintre confruntarile celor doua tabere se termina cu pierderi de vieti omenesti (cel mai adesea de partea rebelilor). De altfel, nici in Libia lucrurile nu au progresat in mod real inainte de interventia aeriana a NATO si inainte ca statele occidentale sa inarmeze si sa ajute rebelii.

Argumentul 1: Rebelii trebuie si pot sa se descurce singuri

Exemple ca Egipt si Tunisia arata ca rebelii pot sa se descurce singuri si pot reusi inlaturarea de la putere a unui lider totalitar. Mai mult, unii experti considera ca in multe cazuri gruparile de rebeli nu sunt pur si simplu grupuri formate in mod spontan, ci grupuri care au planificat de mai multa vreme aceste actiuni, chiar daca nu au avut un lider. In plus, aceste grupari au la dispozitie canale de comunicare aproape indetectabile de autoritati, cu ajutorul retelelor sociale. Incercari recente ale guvernului din Siria pot fi interpretate ca un semn de disperare si de recunoastere a faptului ca autoritatile intrevad pierderea luptei cu populatia. Mai mult, rebelii trebuie sa invinga pe cont propriu pentru ca aceasta victorie sa insemne ceva cu adevarat si sa poata fi o reinventare a tarii lor. Orice ajutor primit din exterior diminueaza aceasta victorie si ii face sa aprecieze mai putin libertatea castigata.

Argumentul 2: Asistenta democratica genereaza reforme politice cuprinzatoare, pe termen lung

Occidentul trebuie sa intervina si sa ajute nu doar in inlaturarea dictatorilor din zona ci si in instaurarea unui sistem care sa aiba la baza principii democratice: alegeri libere, separarea puterilor in stat, justitie independenta etc. In cazul in care occidentul nu intervine pentru a oferi consultanta, monitorizare si asistenta, statele care abia si-au castigat independenta pot ramane intr-o stare de haos sau pot reveni la un regim totalitar. In Egipt si Tunisia, spre exemplu, alegerile au fost amanate deja iar in Egipt armata, care si-a asumat conducerea interimara a statului, nu pare a fi foarte dornica sa predea puterea in mainile cetatenilor. Acest lucru se intampla pentru ca gruparilor de rebeli nu li se poate cere sa cunoasca in detaliu modul de functionare al democratiei. Este nevoie ca state cu traditie, cum sunt cele din occident, sa isi ofere sprijinul si cunostintele.

Argumentul 2: Interventia statelor occidentale creeaza dependenta

Se prea poate ca drumul spre democratie sa fie unul lung si anevoios, insa acesta trebuie parcurs de fiecare stat in parte pe cont propriu. Este suficient sa ne uitam la Afghanistan si Irak pentru a vedea ce se intampla in caz contrar. Desigur, motivul initial al interventiei in aceste state nu a fost instaurarea democratiei, insa motivul ramanerii trupelor americane in aceste state a fost tocmai acesta. Insa in loc sa ofere consultanta trupelor locale despre cum sa reactioneze in fata insurgentilor, trupele americane si-au asumat lor insele aceasta sarcina, si asta pentru ca e foarte greu sa tragi linia intre ajutor la nivel de asistenta/consultanta si ajutor la nivel de interventie directa. Atat armata cat si autoritatile locale au ajuns sa se obisnuiasca atat de mult cu prezenta unor trupe straine incat acum se bazeaza in mod explicit pe ajutorul acestora si nu au evoluat in niciun fel din punct de vedere democratic. Acest lucru risca sa se intample in orice tara in care se intervine.

Argumentul 3: Tranzitia spre democratie rezolva problema stabilitatii regiunii

Democratizarea unor state ca Bahrain, Siria sau Yemen are efecte benefice nu doar pentru statele respective, ci si pentru intreaga regiune. Un regim democratic este mai deschis comertului liber cu alte state, mai inclinat spre diplomatie si mai putin vulnerabil in fata curentelor ideologice fundamentaliste. In masura in care legitimitatea unui stat este bine consolidata si cetatenii simt ca pot avea incredere in stat, acestia au mai putine motive sa caute o sursa de incredere intr-o grupare fundamentalista.

Argumentul 3: Democratizarea regiunii aduce dezavantaje atat pe termen scurt cat si pe termen lung

Democratizarea brusca, cum este cea care se petrece in Primavara Araba aduce mai multe dezavantaje decat avantaje. Pe termen scurt, schimbarea regimului creeaza un vid de putere care permite o situatie ca cea din Egipt, in care armata sau gruparea cu cea mai mare influenta la momentul respectiv preia puterea si refuza sa o mai predea in cadrul alegerilor libere. Pe termen lung, democratia aduce cu sine un grad sporit de incertitudine si confuzie. Creste nevoia unor reguli sau principii clare si astfel apare contextul favorabil punerii la putere, prin alegeri libere, a unor grupari fundamentaliste, cum este Fratia Musulmana, care are in momentul de fata sanse reale de a obtine majoritatea in cazul unor alegeri in Egipt.

Referinte

http://www.foreignaffairs.com/articles/67693/lisa-anderson/demystifying-the-arab-spring

http://www.nytimes.com/2011/08/28/opinion/sunday/the-dangers-lurking-in-the-arab-spring.html?_r=1&pagewanted=all

http://www.bbc.co.uk/news/world-middle-east-14153583

Problem with the site? 

Tweet a bug on bugtwits
.