Unelte personale
 
Vizualizări

Mass media ar trebui sa se autocenzureze

De la Debatepedia

Salt la: Navigare, căutare

Definitii

mass-media = totalitatea mijloacelor de comunicare in masa (tiparituri, radio, televiziune) prin intermediul carora diverse informatia ajunge la un numar cat mai mare de indivizi

cenzura = exercitarea - in general de catre stat - a unui control prealabil asupra continutului informatiilor furnizate de publicatii, posturi radio si TV

autocenzura = act ce presupune cenzurarea propriilor opere si produse informationale, din ratiuni de natura juridica, economica sau morala, fara a avea insa o interdictie legala in acest sens

Argumente

Argumente Pro Argumente Contra
Argumentul 1: Autocenzura este o dovada de responsabilitate din partea mass-media

Prin autocenzura mass-media poate demonstra buna-credinta fata de reglementarile statului si isi poate impune singura anumite criterii de continut al informatiei. Prin stabilirea unui set suplimentar de reguli de transmitere a informatiei, ziare sau posturi de radio si TV se pot proteja de urmari neplacute cum ar fi procese pentru insulta si calomnie sau cele pentru incalcarea dreptului la intimitate. Autocenzura poate fi vazuta in acest sens nu ca ceva cu o conotatie automat negativa, cat mai ales ca un instrument, care poate fi utilizat si in sens pozitiv. Astfel, in momentul in care un trust de presa publica un articol/reportaj doar in masura in care el este considerat a fi de interes public, respectivul trust realizeaza un act de autocenzura. El nu permite aparitia unor informatii potential daunatoare, sau pur si simplu inutile. In acest fel este protejata credibilitatea ziarului sau a postului de radio/TV si mentinuta increderea pentru institutia presei.

Argumentul 1: Informarea publicului poate fi serios afectata de orice forma de cenzura

Chiar daca este facuta chiar de presa, cenzura inseamna privare de informatii. Numerosi jurnalisti celebri sunt de parere ca in momentul in care un articol sau un reportaj nu ajunge la public, acestuia i se face o mare nedreptate. Chiar in cazurile in care un ziar sau un post de radio/TV nu este sigur de relevanta sau importanta unei stiri, aceasta ar trebui publicata/emisa. Publicul ar trebui sa aiba ultimul cuvant in judecarea importantei unui subiect sau in corectitudinea tratarii acestuia. In masura in care cetatenii de astazi depind in primul rand de mass-media pentru a se informa cu privire la noutati de natura politica, economica, sociala sau culturala, orice alegere de ne-publicare a unei stiri inseamna privare de informatii. Pe termen lung, acest lucru duce la crearea unei imagini distorsionate sau complet false a realitatii. Adevarul incomplet inseamna, intr-o oarecare masura, minciuna.

Argumentul 2: Protejarea sensibilitatilor anumitor indivizi poate fi respectata fara a fi afectata libertatea de expresie

Modificarea unor informatii la nivel de forma pentru a se supune uzantelor sociale si internationale cu privire la denumiri de popoare sau minoritati, cata vreme un act de autocenzura din partea presei, nu dauneaza continutului informatiei. In acelasi timp, aceste actiuni evita declansarea unor tensiuni sociale sau chiar politice ce pot degenera in situatii conflictuale. Remarci nechibzuite in media, cum sunt cele de tip rasist sau sexist, pot afecta atat minoritatile in cauza cat si institutia media. Un exemplu in acest sens il constituie cazul lui Don Imus, ale carui remarci au atras dupa sine puternice critici din partea societatii precum si concedierea prezentatorului de la televiziunea la care lucra. Capacitatea de a ofensa nu aduce nimic in plus libertatii de expresie, ci este mai degraba un contraargument impotriva acesteia din urma. Un exemplu celebru in care mai multa moderatie si atentie fata de sensibilitatea celor din jur ar fi evitat numeroase neplaceri il constituie cazul caricaturilor publicate in 2005 intr-o serie de ziare daneze. Nepublicarea acestora sau publicarea unor versiuni mai putin ofensatoare fata de populatia islamica ar fi produs mai putine tensiuni culturale si pagube economice si sociale.

Argumentul 2: Rolul de monitorizare politica si sociala al media este erodat de autocenzura

Populatia isi poate pierde usor increderea in mass-media, mai ales atunci cand este pusa in discutie obiectivitatea ei. Studiile arata ca cele mai multe decizii de autocenzura nu sunt motivate catusi de putin de interesul pentru sensibilitatile minoritatilor sau de dorinta de a responsabiliza presa, ci de interese de natura financiara sau politica ale patronilor trusturilor de presa. In momentul in care situatiile de acest tip ies la iveala ele afecteaza nu doar credibilitatea unui singur ziar sau post de radio/TV, ci a intregului trust, si cu timpul se poate rasfrange la nivelul intregii media.

Referinte

Studiu asupra incidentelor si motivatiilor care tin de autocenzura mass-media: http://people-press.org/reports/display.php3?ReportID=39

Marturii ale unor ziaristi care au fost implicati in incidente de autocenzura a media: http://www.wanttoknow.info/massmedia

Problem with the site? 

Tweet a bug on bugtwits
.