Unelte personale
 
Vizualizări

Impunerea de sanctiuni economice unui stat de catre comunitatea internationala, ca raspuns la incalcari fragrante ale drepturilor omului in acel stat, este justificata

De la Debatepedia

Salt la: Navigare, căutare


Definitii

sanctiuni economice = sistem de masuri economice (ce tin in general de comertul intre state), cu caracter de pedeapsa, aplicate sistematic unui stat pe o perioada determinata

comunitatea internationala = termen care face referire, in contextul relatiilor internationale, la guvernele de la nivel mondial

Argumente

Argumente Pro Argumente Contra
Argumentul 1: Drepturile omului trebuiesc respectate in orice societate contemporana

Drepturile omului au fost concepute pentru a fi universale si a putea fi respectate de orice societate, indiferent de nationalitate, de credinte religioase, filosofice sau politice, sau de starea materiala a indivizilor. Mai mult, respectarea drepturilor omului este o conditie sine qua non a progresului oricarei societati. Indivizi care nu au acces la educatie, nu au dreptul de a vota sau nu beneficiaza de tratament egal in fata legii nu pot contribui semnificativ la dezvoltarea societatii din care fac parte. Piramida nevoilor umane, un concept dezvoltat de Abraham Maslow, are la baza ideea ca indivizii nu se pot concentra pe nevoi de nivel superior (stima celorlalti, actualizarea personala) atat timp cat nu le sunt asigurate nevoile de nivel inferior (camin, hrana, sanatate, siguranta personala). Drepturile omului cuprind, intr-o forma sau alta, atat nevoile de baza cat si pe cele din varful piramidei. Astfel, pentru bunul mers al intregii omeniri, statele lumii ar trebui sa se asigure ca drepturile omului sunt respectate nu doar in interiorul propriilor granite, ci si in randul celorlalte state.

Argumentul 1: Sanctiunile economice afecteaza in primul rand populatia unui stat

Populatia se afla intotdeauna la mijloc, prinsa in jocurile politice ale guvernantilor dar afectata in aceeasi masura de relatiile externe ale tarii. Pe langa faptul ca in aceste state drepturile oamenilor nu sunt respectate, in cele din urma tot ei sunt victimele taierii fondurilor care vin ca ajutor sau ale sanctiunilor economice impuse. In plus, tarile acuzate ca nu respecta tratatele internationale de protejare a drepturilor omului sunt de multe ori tari slab dezvoltate din punct de vedere economic si puternic afectate de saracie (Belarus, Cuba, Iran, Coreea de Nord, Siria sau Zimbabwe). Un exemplu clasic e cel al Africii de Sud. In momentul in care comunitatea internationala a incercat sa impuna sanctiuni economice in anii 80 intr-o incercare de a determina oprirea politicii de apartheid, a devenit repede vizibil faptul ca populatia care suferea cel mai mult de pe urma acestor masuri era populatia care era oricum discriminata de politica de stat. In prezent, in multe din state africane s-au acumulat datorii imense fata de tarile dezvoltate din cauza administratiei deficitare pe perioada unor regimuri totalitare. Astfel, datoria raportata la individ echivaleaza cu 4 dolari, spre deosebire de 1 dolar cat ii revine fiecarui cetatean in cadrul sistemului medical. Exemplul demonstreaza cum greselile celor care se afla la sefia statului sunt platite in cele din urma de populatia nevinovata.

Argumentul 2: Incalcarea oricarui drept al omului trebuie sanctionata

Orice incercare de a influenta comportamentul unui stat trebuie sa se bazeze si pe un mecanism de control. Exceptand situatiile in care este necesara o interventie militara, cel mai puternic instrument al comunitatii internationale in incercarea de a determina respectarea drepturilor omului il constituie sanctiunile economice. In masura in care aceste sanctiuni sunt aplicate consistent de intreaga comunitate internationala, statul vizat se va simti izolat si va fi intr-o destul de mare masura fortat sa ia decizii care vor determina incetarea sanctiunilor economice, chiar daca aceste decizii contravin dorintelor conducerii acelui stat. Aceste sanctiuni au fost deja aplicate in trecut (Zimbabwe, Africa de Sud, Haiti, Iugoslavia, Cuba). Alternativa impunerii de sanctiuni economice este fie ignorarea drepturilor omului pana in momentul in care este necesara o interventie militara de mentinere a pacii (cum a fost cazul recent al Rwandei sau Sudanului), fie ignorarea completa a situatiei din acel stat (cum este cazul Coreei de Nord). In acest ultim caz, mesajul transmis de comunitatea internationala este ca drepturile omului sunt, de fapt, negociabile, sau ca nu sunt atat de importante pe cat ar parea, sau ca pur si simplu nu sunt universale. Acest compromis ar duce, in timp, la erodarea drepturilor omului peste tot in lume, chiar si in statele in care aceste drepturi sunt acum respectate.

Argumentul 2: Sanctiunile economice nu au garantia remedierii situatiei drepturilor omului

Corectarea greselilor facute in urma sanctiunilor economice echivaleaza cu un act de supunere pentru conducatorii acestor state, motiv pentru care se va ajunge foarte greu la un compromis din partea acestora. Un exemplu de stat sanctionat in urma impunerii unui regim militar care nu respecta drepturile oamenilor este Zimbabwe. Tara a primit prima sanctiune de acest tip in anul 2003, cand SUA a incetat sa mai faca schimburi comercialcu Zimbabwe, iar in 2008 a inghetat actiunile a 17 firme din Zimbabwe, acelasi tratament fiind aplicat si de catre Australia. Statul african a suportat penalizari multiple si din partea Uniunii Europene, care a intregit astfel lista actorilor importanti in relatiile externe care au refuzat sa mai tolereze incalcarea drepturilor omului. Cu toate acestea au trecut sapte ani de cand politica tarii respective a ramas neschimbata, ceea ce demonstreaza lipsa garantiei eficientei masurii. Acest aspect coroborat cu afectarea directa a unei populatii sarace si pedepsite pe nedrept face de nejustificata introducerea unor masuri sanctionatorii la nivel economic.

Argumentul 3: Sanctiunea este deopotriva o pedeapsa si un factor motivant

Sanctiunile economice au o functie dubla. Pe de o parte functia de a pedepsi un stat pentru incalcarea unui acord (explicit sau implicit), pe de alta parte functia de a oferi un factor de motivare a acelui stat in a respecta o anumita regula sau un anumit set de reguli si de a descuraja statul respectiv de la viitoare nerespectari. Pedeapsa folosita ca mijloc de descurajare reprezinta un sistem functional, conform unui studiu efectuat de Jeanna Bryner, cercetator la University of Nottingham. Comunitatea internationala are datoria de a asigura respectarea drepturilor omului in lume, iar sanctiunile economice reprezinta cea mai buna modalitatea de a pune in aplicare aceasta respectare.

Argumentul 3: Comunitatea internationala nu are legitimitatea de a actiona ca judecator al unui stat

Desi drepturile universale ale omului sunt importante, la nivel global exista si alte concepte la fel de importante. Unul dintre ele este respectarea tratatelor internationale. Or, declaratia universala a drepturilor omului nu este semnata de toate statele. Din punct de vedere al dreptului international, un stat nu poate fi fortat sa respecte un tratat la care nu a aderat, oricat de importante ar fi prevederile acelui tratat. Mai mult, chiar in cazul nerespectarii prevederilor de catre un stat semnatar, comunitatea internationala nu ar trebui sa incalce suveranitatea acelui stat prin fortarea unor decizii interne dictate din exterior. Astfel, valorile dreptului international ar trebui sa primeze pentru asigurarea stabilitatii la nivel international.

Referinte

http://www.livescience.com/culture/081204-crime-punishment.html

http://www.wcl.american.edu/hrbrief/v3i1/malloy31.htm

http://www.nytimes.com/2007/09/26/world/26prexy.html

Problem with the site? 

Tweet a bug on bugtwits
.