Unelte personale
 
Vizualizări

Cetatenii unui stat ar trebui sa poata da in judecata statul respectiv pentru actiunile acestuia in timp de razboi

De la Debatepedia

Salt la: Navigare, căutare

Definitii

a da in judecata = a intenta statului un proces, a chema statul sa raspunda in mod legal pentru actiunile institutiilor sale

razboi = conflict armat de lungă durată între două sau mai multe state cu interese economice, militare și/sau politice incompatibile

Argumente

Argumente Pro Argumente Contra
Argumentul 1: Drepturile omului trebuie respectate indiferent de circumstanţe

Pentru ca drepturile la viaţă, securitatea persoanei şi demnitate să însemne ceva, ele trebuie respectate de toţi indivizii şi toate instituţiile (inclusiv cele militare), indiferent de context. Cetăţenii care se înrolează în serviciile militare şi sunt trimişi să lupte într-un conflict armat au dreptul la protecţie din partea statului, la o informare completă şi corectă în ce priveşte riscurile pe care şi le asumă şi la anumite beneficii în conformitate cu munca prestată. În cazul în care un soldat este ucis pe front ca urmare a neglijenţei statului, familia ar trebui să aibă dreptul de a da în judecată statul sau instituţiile statului pentru că nu şi-au făcut treaba şi pentru că nu au vegheat suficient de atent la respectarea unor drepturi de bază. În egală măsură dacă statul trimite în luptă un minor, sau supune un soldat unei serii de antrenamente umilitoare în mod inutil, soldaţii sau familiile acestora ar trebui să aibă dreptul de a trage statul la răspundere, ca o formă de pârghie de control. Nicio instituţie, nici măcar cea militară, nu ar trebui să fie în afara legii naţionale şi a legilor şi tratatelor internaţionale.

Argumentul 1: Cetatenii nu sunt bine informaţi asupra motivelor acţiunilor unui stat

E uşor să spunem că drepturile omului şi drepturile de bază ale cetăţenilor ar trebui respectate la fel în orice circumstanţă, însă războiul nu e o circumstanţă oarecare. Mereu în cazul conflictelor militare există secrete de stat privind anumite acţiuni petrecute în timpul acelui conflict, necunoscute de către majoritatea civililor. O informare corectă şi completă este aproape imposibilă, pentru că ea ar pune in pericol succesul operaţiunilor militare şi vieţile soldaţilor şi chiar ale civililor implicaţi. Pe câmpul de luptă ofiţerii iau adesea decizii imperfecte, lucrând cu informaţii incomplete şi nesigure. Niciun soldat care a luptat într-un conflict nu ar considera o astfel de decizie ca venind din incompetenţă sau rea-voinţă. În egală măsură, foarte puţini soldaţi ar considera un antrenament dur, care le testează limitele fizice şi psihice, ca “inutil”, pentru ca doar acel tip de antrenament îi aduce pe toţi la acelaşi nivel şi permite crearea unei încrederi reciproce crucială pe câmpul de luptă.

Argumentul 2: Doar în acest fel se pot preveni excesele şi repetarea abuzurilor

Fiecare proces care se face împotriva statului costă statul mulţi bani. Acesta este un mesaj destul de puternic pentru instituţiile statului, care vor fi obligate pe viitor să aibă mai multă grijă la modul în care îşi tratează cetăţenii, chiar şi în situaţii de război. În plus, se creează o cultură a responsabilităţii, în care nicio instituţie nu este scutită de o monitorizare atentă a practicilor sale şi nimeni nu este scutit de respectarea drepturilor omului sau a drepturilor de bază ale cetăţenilor. În timp acest lucru poate fi benefic chiar pentru instituţiile militare, care vor fi obligate să dezvolte servicii de informare mai bune şi soluţii tactice mai eficiente.

Argumentul 2: Sunt puşi în pericol tocmai cei care se doresc a fi protejaţi

În încercarea de a responsabiliza instituţiile militare se poate ajunge la o pierdere a încrederii în eficienţa şi legitimitatea acestora. Ofiţerii nu pot lua decizii pe câmpul de bătălie ştiind că orice acţiune a lor poate fi pusă la îndoială într-o curte civilă ani mai târziu, în lipsa presiunii momentului şi cu mult mai multe informaţii. Astfel, cei care ar trebui să ia deciziile pe câmpul de luptă îşi pot pierde încrederea în ei înşişi, iar acest lucru se poate răsfrânge asupra subalternilor lor. În timp soldaţii îşi pot pierde şi ei încrederea, nu doar în superiorii lor, ci în întreg sistemul militar. Se creează un climat perfect pentru neîncredere şi insubordonare, elemente care pot fi extrem de periculoase pe câmpul de bătălie. Vulnerabilitatea ierarhiei militare poate fi mai periculoasă chiar decât potenţialele abuzuri sau cazuri de neglijenţă.

Argumentul 3: Posibilitatea de a da în judecată statul reprezintă testul unei adevărate democraţii

Un stat nu se poate numi cu adevărat democratic atâta timp cât există în interiorul său instituţii care nu cad sub incidenţa legii, care nu sunt responsabile în faţa cetăţenilor, ale căror decizii şi acţiuni nu pot fi supuse scrutinului public. Instituţiile militare par a fi un astfel de sistem izolat de restul societăţii şi acest lucru creează un climat favorabil pentru nerespectarea drepturilor de bază ale cetăţenilor. Pe termen lung prezenţa unei astfel de instituţii poate crea un climat toxic, şi în cel mai rău caz poate duce chiar la consolidarea unui stat militar. Singura formă de control este un sistem în care orice instituţie a statului, inclusiv cea militară, poate fi dată în judecată într-o curte civilă.

Argumentul 3: Masurile ar trebui sa fie luate de curţi militare sau de comunitatea internaţională

Legitimitatea instituţiilor centrale ale statului este la fel de importantă ca prezenţa elementelor democratice. O instituţie militară lipsită de autonomie, ale cărei sistem de decizie şi organizare poate fi pus la îndoială de persoane fără nicio calificare, este o instituţie militară care nu se poate bucura de legitimitate din partea membrilor săi. Mecanisme de control există deja. Majoritatea intervenţiilor militare din prezent sunt monitorizate de organizaţii internaţionale şi de multe ori implică prezenţa unor formaţiuni ca NATO sau ONU. Acestea sunt genul de actori care ar putea lua măsuri legitime împotriva unui stat, în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie. În cazul in care comunitatea internaţionala va fi implicată, credibilitate şi legitimitatea instituţiilor militare ale unui stat poate rămâne intactă şi se poate exercita în egală măsură un mecanism de control.

Referinte

http://supreme.justia.com/us/340/135/case.html

http://www.sfgate.com/cgi-bin/article.cgi?f=/c/a/2005/09/25/MNGD7ETMNM1.DTL

Problem with the site? 

Tweet a bug on bugtwits
.