Unelte personale
 
Vizualizări

Caz la prima vedere

De la Debatepedia

Salt la: Navigare, căutare

Definitie

In terminologia juridica prima facie (la prima vedere in traducere aproximativa) presupune ca exista suficiente dovezi pentru a demonstra o anumita afirmatie[1]. Aceasta notiune se coreleaza cu "obligatia de a demonstra" (burden of proof) o anumita pozitie, care in dezbateri revine echipei afirmatoare.

Pentru un caz reusit la prima vedere care sa respecte obligatia de a demonstra motiunea - in cazul dezbaterilor -, afirmatorul trebuie sa urmareasca prezenta anumitor elemente in discursul primului vorbitor, impreuna cu respectarea unor standarde in ce priveste aceste elemente.

Elemente ale unui caz la prima vedere

Definitiile

Definirea termenilor motiunii precum si a altor termeni ce vor fi folositi de catre echipa afirmatoare este una dintre conditiile de baza ale unei bune desfasurari a dezbaterii. De cele mai multe ori cei care dezbat vor trebui sa construiasca definitii clare ale unor termeni specifici ce tin de motiune ("mass-media", "euthanasia", "cenzura", "coruptie", "integrare europeana" etc.), cat si a unor termeni intalniti recurent in formularea motiunilor ("a legaliza", "mai important", "preferabil", "moral" etc.). Este important ca definitiile sa aiba la baza o anumita autoritate in domeniu (Dictionar EXplicativ al Limbii Romane, Dictionar Enciclopedic, dictionare specializate pe domeniul juricid, medical, economic etc.), dar este recomandat de multe ori ca definitiile sa fie modelate in asa fel incat sa corespunda scopurilor echipei afirmatoare. Mai mult, exista cateva principii generale pe care o definitie trebuie sa le respecta in cadrul unei dezbateri:

  • sa fie relevanta scopului dezbaterii: desi o definitie din DEX pentru globalizare are o anumita autoritate, e posibil ca intr-o dezbatere despre efectele benefice si cele negative ale globalizarii sa fie mai utila o definitie dintr-o publicatie specializata;
  • sa nu fie partinitoare: a defini avortul ca "practica imorala de ucidere a unei fiinte umane" intr-o dezbatere despre legalizarea avortului va servi cu siguranta afirmatorilor, insa va lasa foarte putin spatiu de argumentare echipei negatoare;
  • sa nu fie prea larga sau prea restransa: in contextul unei motiuni ca "ONU ar trebui sa impuna prevederi internationale mult mai stricte cu privire la poluarea raurilor", afirmatorul nu va avea foarte multe de castigat definind "poluare" drept "deversarea de sticle"; in egala masura, nu ar fi o alegere inspirata pentru bunul mers al dezbaterii sa defineasca "poluare" drept "contaminare cu un corp strain", negatorul putand argumenta ca pana si pestii sau plantele sunt corpuri straine de apa si ca definitia afirmatoare este mult prea permisiva;
  • sa nu fie truistice sau tautologice: afirmatorul nu aduce nici o clarificare in dezbatere daca defineste "dreptul la viata privata" drept "libertatea de a avea o viata privata" sau "ineficient" drept "care nu indeplineste standardele de eficienta" si isi creaza toate premisele ca definitiile sa fie puse in discutie de catre negatori.

Criteriul

Criteriul unei dezbateri este standardul propus de o echipa din prisma careia se va judeca demersul acesteia. Intr-o dezbatere de valoare, criteriul reprezinta unitatea de masura pentru a judeca efectele pozitive si cele negative ale unei situatii, sau pentru a pune in balanta doua valori care intra in conflict. Intr-o dezbatere de strategie, criteriul - denumit si scop - este valoare catre care se tinde, iar planul propus de afirmator este modalitatea de atingere a respectivei valori/respectivului scop.

Un criteriu bine ales trebuie sa respecte si el anumite principii generale:

  • sa fie diferit de o simpla reformulare a motiunii: de multe ori echipele sunt tentate sa aleaga drept criteriu tocmai ceea ce au de demonstrat ca este de dorit. Intr-o dezbatere ca "Siguranta nationala este mai importanta decat protejarea libertatilor individuale", afirmatorii nu aduc nimic nou in dezbatere alegand drept criteriu "siguranta populatiei";
  • sa fie specific: o alta tendinta des intalnita este adoptarea unui criteriu cu care toata lumea poate fi de acord si la care se poate ajunge intr-o multime de moduri, nu doar prin cazul afirmator/negator, cel mai cunoscut exemplu in acest sens fiind "bunastarea populatiei";
  • sa fie o valoare elementara si de dorit: criteriul sau scopul trebuie sa fie expresia evidenta a unei valori de baza; daca echipa adversa trebuie sa va intrebe de ce doriti "o educatie corecta" in calitate de afirmatori pe motiunea "Cenzura formelor de expresie artistica e justificata", poate e cazul sa va intrebati care e adevarata miza a cazului dumneavoastr; "protejarea copiilor" poate fi in acest sens o valoare mult mai adecvata ce poate fi inteleasa mai usor si de catre echipa adversa.

Argumentele

Argumentele pot fi definite ca structuri logice prin care se incearca demonstrarea adevarului unei afirmatii. Exista numeroase moduri de a defini un argument, si numeroase tipuri de structuri prin care poate fi construit. O intelegere de baza a argumentului, inspirata de modelul oferit de filosoful Stephen Toulmin[2], cuprinde 3 elemente:

  1. Afirmatie
  2. Rationament
  3. Dovezi

Exista numeroase alte modele de structurare a unui argument, dintre care putem aminti doar SESIC:

  • Spune (afirmatia, teza argumentului)
  • Explica (rationamentul logic)
  • Sustine (prin dovezi sau exemple)
  • Impact (care este relevanta argumentului pentru caz?)
  • Concluzie

Structura

In cadrul unui discurs, e recomandat ca argumentele sa fie grupate pe o anumita structura, si sa pastreze in orice moment relevanta fata de criteriu. Argumentele specifice pot fi grupate sub "umbrela" unui argument major, numit si contentie. Un exemplu despre construirea unui astfel de caz poate fi urmatorul:

Motiune: Cenzura guvernamentala a formelor de expresie artistica e justificata
Criteriu: Protejarea grupurilor sociale vulnerabile
Contentia A: Accesul grupurilor fara discernamant la anumite forme de expresie le pericliteaza dezvoltarea
Argumentul 1: Efectul violentei in mass-media (muzica, film, multimedia) asupra copiilor este unul demonstrat
Argumentul 2: Limitarea accesului minorilor la materiale pornografice are o sustinere psihologica
Contentia B: Sensibilitatile religioase si etnice pot fi foarte usor declansate in societatea contemporana, cu efecte devastatoare
Argumentul 1: Minoritatile religioase si etnice pot percepe anumite forme de expresie drept sursa de disconfort si marginalizare
Argumentul 2: Reactia minoritatilor la anumite forme de expresie artisitca se traduce cel mai adesea in actiuni concrete

Referinte

Abordarea legala: http://www.lectlaw.com/def2/p078.htm

Intrarea generala de pe Wikipedia: http://en.wikipedia.org/wiki/Prima_facie

Problem with the site? 

Tweet a bug on bugtwits
.